Supravegherea stării de sănătate a personalului

Supravegherea stării de sănătate a lucrătorilor se realizează în conformitate cu prevederile HG nr. 355/2007, completată cu HG nr. 37/2008.

Această Hotărâre de Guvern stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru securitate şi sănătate, pentru prevenirea îmbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi nocivi chimici, fizici, fizico-chimici sau biologici, caracteristicile locului de muncă, precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului în procesul de muncă.

În sensul acestei Hotărâri de Guvern, supravegherea sănătăţii lucrătorilor reprezintă totalitatea serviciilor medicale care asigură prevenirea, depistarea, dispensarizarea bolilor profesionale şi a bolilor legate de profesie, precum şi menţinerea sănătăţii şi a capacităţii de muncă a lucrătorilor.

Conform Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, autoritatea competentă în domeniul medicinii muncii şi al supravegherii stării de sănătate a lucrătorilor este Ministerul Sănătăţii. Supravegherea sănătăţii lucrătorilor este asigurată de către medicii specialişti de medicina muncii.

În conformitate cu prevederile HG nr. 355/2007, angajatorii au următoarele obligaţii:

  • să se afle în posesia unei evaluări a riscului asupra sănătăţii lucrătorilor, actualizată dacă s-au produs schimbări semnificative sau atunci când rezultatele supravegherii sănătăţii o impun;
  • să respecte reglementările în vigoare privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor;
  • să asigure fondurile şi condiţiile efectuării tuturor serviciilor medicale profilactice necesare pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor, aceştia nefiind implicaţi în niciun fel în costurile aferente supravegherii medicale profilactice specifice riscurilor profesionale.

Examenul medical la reluarea activităţii

  • Examenul medical la reluarea activităţii se face după o întrerupere a activităţii de minimum 90 zile pentru motive medicale sau de 6 luni pentru orice alte motive, în termen de 7 zile de la reluarea activităţii.
  • Acest examen medical are ca scop:
  • confirmarea aptitudinii lucrătorului pentru exercitarea profesiei/funcţiei avute anterior sau noii profesii/funcţii;
  • stabilirea unor măsuri de adaptare a locului de muncă şi a profesiei/funcţiei, dacă este cazul;
  • reorientarea spre un alt loc de muncă care să asigure lucrătorului menţinerea sănătăţii şi a capacităţii sale de muncă.
  • Medicul de medicina muncii poate efectua acest examen ori de câte ori îl consideră necesar, în funcţie de natura bolii sau a accidentului pentru care angajatul a absentat.

În mod suplimentar prevederilor din fişele menţionate, medicul de medicina muncii poate solicita orice tip de investigaţii medicale sau examinări care să fundamenteze decizia de aptitudine în muncă (de exemplu, teste alergologice) sau poate recomanda măsuri de prevenire a bolilor profesionale sau legate de profesie.

O atenţie specială trebuie acordată supravegherii stării de sănătate a persoanelor vulnerabile: femei gravide, tineri, persoane cu dizabilităţi.

Pentru femeile gravide se aplică reglementările specifice (OUG 96/2003 şi normele de aplicare).

Persoanele în cauză trebuie să informeze angajatorul în legătură cu starea de sarcină.   

Angajatorul este obligat să ia măsuri privind: adaptarea postului de muncă, conţinutul muncii, programul de lucru.

De exemplu, în ultimele luni de sarcină, gravidei îi este interzis să manipuleze obiecte grele sau lucrul în tura de noapte.

Pentru persoanele care lucrează în bucătărie şi manipulează carne crudă există riscul de toxoplasmoză.

Fişa postului de lucru necesită întotdeauna existenţa datelor privind evaluarea sănătăţii lucrătorului pentru „contact cu produse alimentare”