- Scurtă prezentare -
Sectorul construcţiilor reprezintă un sector a cărui activitate are o pondere important, atât din punct de vedere economic cât şi al forţei de muncă implicate, recunoscut unanim ca având un nivel ridicat de risc.
În sectorul Construcții, în statele membre ale Uniunii Europene lucrează peste 13 milioane de angajaţi, statisticile aratând ca numărul accidentelor mortale, respectiv a leziunilor şi a bolilor profesionale este mai ridicat decât în orice alt sector de activitate (15% din totalul accidentelor de muncă şi 30% din totalul accidentelor de muncă mortale din sectorul industrial), iar probabilitatea ca angajaţii din acest sector să sufere un accident de muncă cu incapacitate temporară de muncă este de două ori mai mare decât media din celelalte sectoare de activitate.
La nivel european, în sectorul Construcții se înregistrează anual:
- peste 1.300 de decese;
- peste 800.000 de accidentaţi, adesea grav;
- expunerea a cca. 600.000 de muncitori la fibre de azbest;
- afecţiuni osteo-musculo-articulare şi auditive la peste jumătate din numărul angajaţilor implicaţi în construcţii.
Astfel, se pierd circa 30 milioane de zile de lucru datorită accidentelor de muncă şi respectiv 26 milioane de zile datorită bolilor profesionale.
Cu toate eforturile de ameliorare a securităţii şi sănătăţii în muncă în acest sector, numărul accidentelor de muncă şi al bolilor profesionale rămâne inacceptabil şi implică un cost extrem de ridicat (peste 3% din cifra de afaceri a sectorului).
Această situaţie se regăseşte şi în România, asfel în ultimii ani numărul accidentelor de muncă mortale din construcţii a atins nivelul statisticilor europene, la diferenţe semnificative faţă de domeniile de activitate plasate pe locurile următoare, respectiv silvicultura şi prelucrarea lemnului.
Prin specificul ei, activitatea din construcţii îi expune pe angajaţi la o gamă largă de riscuri de accidentare si/sau îmbolnăvire profesională, la care se adaugă şi alte aspecte cum ar fi: nivelul, în mare parte scăzut, al pregătirii personalului, caracterul sezonier al muncii, mediul de muncă variabil, modificarea frecventă a locaţiei, procentul ridicat de lucrători fără forme legale.
Prin preluarea Directivelor Europene, adoptate în baza art.153 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în legislaţia română s-a schimbat problematica legată de abordarea condiţiilor de muncă în întreprinderi prin creşterea responsabilităţii angajatorilor, obligaţii noi pentru angajaţi şi conştientizarea eficienţei gestiunii riscurilor profesionale în vederea asigurării unui nivel ridicat de securitate şi sănătate în muncă.
Directiva europeană 92/57/CEE privind şantierele temporare sau mobile, adoptată în legislația română prin Hotărârea de Guvern nr. 300/2006, privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile, detaliază, în acest context, prevederi pentru sectorul construcţiilor şi precizează responsabilităţile care revin partenerilor implicaţi în prevenirea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională, subliniind necesitatea evaluării riscurilor pentru securitate şi sănătate în muncă şi a integrării prevenirii riscurilor din momentul conceperii/proiectării şantierului şi până la faza de existenţă a construcţiei.
Pentru a integra toate aceste aspecte în gestiunea riscurilor profesionale, Hotărârea de Guvern nr. 300/2006 prevede noi funcţii de coordonare-coordonatori în materie de securitate și sănătate.
Prin intermediul unor instrumente cum ar fi Planul de securitate şi sănătate în muncă şi Dosarul de intervenţie ulterioară, coordonatorii în materie de securitate și sănătate pregătesc intervenţia întreprinderilor (beneficiar, manager de proiect, antreprenori, după caz, subantreprenori, lucrători independenţi, etc.) pe şantier şi au în vedere operaţiile ulterioare de întreţinere şi transformare a clădirii.
Pentru a implementa, în mod practic, prevederile Hotărârii de Guvern nr. 300/2006 trebuie să se cunoască obligaţiile prevăzute de legislaţia de securitate şi sănătate în muncă, cu referire la domeniul construcţiilor, principalele riscuri care pot să apară precum şi măsurile de prevenire în vederea realizării de proceduri, posturi de muncă şi lucrări fără risc.
Pentru a veni în sprijinul firmelor de construcţii şi al tuturor actorilor implicaţi în prevenirea riscurilor profesionale specifice acestui domeniu s-a elaborat acest document informativ, care urmăreşte să ofere informaţii privind principalele riscuri şi măsurile de prevenire ale acestora în domeniul de activitate specific construcțiilor.
Ghidul de faţă are ca scop să furnizeze informaţii referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă în sectorul CONSTRUCȚII şi să evidenţieze bune practici în domeniu.
Ghidul se adresează proiectanților, coordonatorilor în materie de securitate și sănătate în muncă, antreprenorilor, subantreprenori, lucrătorilor independenți precum și alți subcontractanți, managerilor de proiect, beneficiarilor, angajatori din sectorul CONSTRUCȚII, persoanelor cu atribuţii în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, serviciilor interne și externe de prevenire şi protecţie.
Ghidul este structurat în 8 capitole, fiecare conţinând numeroase tabele şi figuri.
Alte informaţii în legătură cu problematicile tratate in ghidul CONSTRUCȚII se pot procura din materialele existente disponibile în cadrul acestui site, la sectiunea Bune practici.
