Legislaţia în domeniul muncii şi securităţii şi sănătăţii în muncă aplicabilă în sectorul Construcţii

Principalul act normativ care reglementează cerinţele de securitate şi sănătate în muncă pentru protejarea lucrătorilor împotriva riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională în Uniunea Europeană este Directiva cadru 89/391/CEE.

Principiul de bază al directivei este prevenirea accidentelor, ceea ce implică evaluarea riscului de către angajator şi impune acestuia obligaţia de a asigura securitatea şi sănătatea angajaţilor în toate aspectele legate de muncă.

Directiva cadru 89/391/CEE stabileşte:

  • principiile generale de prevenire;
  • obligaţiile angajatorului în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă;
  • obligaţiile lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă;
  • stimulente şi sancţiuni în domeniu.

Principiile generale de prevenire stabilite de Directiva cadru 89/391/CEE sunt:

  • evitarea riscurilor;
  • evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
  • combaterea riscurilor la sursă;
  • adaptarea muncii la om;
  • proiectarea posturilor de lucru în corelare cu aptitudinile lucrătorilor;
  • alegerea echipamentelelor de muncă, astfel încât riscurile să fie reduse la minimum;
  • alegerea metodelor de muncă ergonomice;
  • adaptarea la progresul tehnic;
  • înlocuirea pericolelor prin non-pericole;
  • dezvoltarea unei politici de prevenire coerente, sistemice care ia în considerare toate elementele sistemului de muncă ;
  • prioritatea protecţiei colective faţă de protecţia individuală;
  • furnizarea de instrucţiuni corespunzătoare lucrătorilor.

Principalele prevederi ale Directivei cadru 89/391/CEE privind angajatorii sunt:

  • angajatorii trebuie să realizeze evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională la fiecare post de lucru din unitate şi pe această bază să elaboreze planul de prevenire şi protecţie, respectând principiile generale de prevenire;
  • angajatorul trebuie să pună în practică măsurile preventive rezultate în urma evaluării riscurilor;
  • angajatorul trebuie să informeze lucrătorii asupra riscurilor la care sunt expuşi precum şi asupra măsurilor preventive ce se impun cu privire la primul ajutor şi lupta împotriva incendiilor;
  • angajatorul trebuie să se asigure că fiecare lucrător este instruit adecvat şi specific locului de muncă cu privire la securitatea şi sănătatea în muncă;
  • angajatorul trebuie să consulte lucrătorii si/sau reprezentanţii acestora asupra tuturor problemelor legate de securitate şi sănătate în muncă;
  • fiecare lucrător este obligat să aibă grijă pe cât posibil de propria securitate şi sănătate şi să utilizeze corect instalaţiile, uneltele, substanţele periculoase, echipamentele individuale de protecţie etc.;
  • angajatorul trebuie să se asigure că îmbunătăţirea continuă a securităţii şi sănătăţii lucrătorilor este un obiectiv care nu trebuie subordonat consideraţiilor economice.

Directiva cadru 89/391/CEE este completată la nivelul Uniunii Europene de urmatoarele Directive specifice, aplicabile sectorului Construcții, care stabilesc cerintele minime de sănătate şi securitate pentru angajati:

  • Directiva 92/57/CEE privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pe şantierele temporare şi mobile;
  • Directiva 2009/104/CE privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru folosirea de către lucrători a echipamentului de muncă la locul de muncă;
  • Directiva 89/654/CEE privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă;
  • Directiva 89/656/CEE privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă;
  • Directiva 2003/10/CE privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de agenţi fizici (zgomot);
  • Directiva 2002/44/CE privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de agenţi fizici (vibraţii);
  • Directiva 1999/92/CE privind cerințele minime pentru îmbunătățirea protecției sănătății și securității lucrătorilor expuși unui potențial risc în medii explozive;
  • Directiva 2004/40/CE privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de agenţii fizici (câmpuri electromagnetice);
  • Directiva 2006/25/CE privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de agenţii fizici (radiaţii optice artificiale);
  • Directiva 90/269/CEE privind condiţiile minime de sănătate şi securitate pentru manipularea manuală a maselor în situaţiile în care există un risc pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare;
  • Directiva 92/58/CEE privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la locul de muncă;
  • Directiva 98/24/CE privind protecția sănătății și securității lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezența agenților chimici la locul de muncă;
  • Directiva 89/654/CE privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi biologici la locul de muncă;
  • Directiva 2004/37/CE privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi cancerigeni sau mutageni la locul de muncă;
  • Directiva 2009/148/CE privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la azbest la locul de muncă;
  • Directiva 90/270/CEE privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare;
  • Directiva 2003/88/CEE privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru;
  • Directiva 94/ 33/ CE privind protecţia tinerilor în muncă;
  • Directiva 92/85/CEE privind introducerea de măsuri pentru încurajarea îmbunătăţirii condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă pentru lucrătoarele gravide, lehuze sau care au pauze de alăptare;
  • Directiva 91/383/CEE privind măsuri de încurajare a îmbunătăţirii condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă pentru lucrătorii având relaţii de muncă pe durată determinată sau cu caracter temporar;
  • Directiva 2002/73/CE privind implementarea principiului egalităţii de şanse pentru bărbaţi şi femei în domeniul angajării şi ocupării;
  • Directiva 2006/54/CE privind implementarea principiului egalităţii de şanse pentru bărbaţi şi femei la angajare, formare, promovare şi condiţii de muncă egale ;
  • Directiva 89/655/CEE privind cerinţele minime de sănătate şi securitate pentru folosirea de către lucrători a echipamentului de lucru la locul de muncă;
  • Directiva 83/477/CEE privind protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor faţă de riscurile datorate expunerii la azbest.

La aceste directive se adaugă:

  • Directiva 2006/42/CE privind mașinile;
  • Directiva 2006/95/CE privind echipamentul electric destinat utilizării în anumite limite de tensiuni;
  • Directiva 2004/108/CE privind compatibilitatea electromagnetică;
  • Directiva 89/686/CEE privind echipamentul individual de protecție;
  • Directiva 2000/14/CE privind nivelul emisiilor de zgomot în mediu produs de echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor;
  • Directiva 2005/88/CE privind nivelul emisiilor de zgomot în mediu produs de echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor;
  • Directiva 94/9/CE privind echipamente, sisteme protectoare și componente de securitate utilizate în atmosfere potențial explozive;
  • Directiva 93/15/CEE privind introducerea pe piață și controlul explozibililor utilizați în scopuri civile;
  • Directiva 89/106/CEE privind materialele pentru construcţii.

Hotărârile de Guvern referitoare la cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă pentru riscuri
specifice sectorului CONSTRUCȚII sunt prezentate în tabelul de mai jos:

1.

Hotărârea Guvernului nr.300/2006 privind
cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile

92/57/CEE

252/21.03.2006

2.

Hotărârea Guvernului nr.1146/2006 privind
cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă

89/655/CEE
95/63/CE
2001/45/CE
2009/104/CE2

815/03.10.2006

3.

Hotărârea Guvernului nr.1091/2006 privind
cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă

89/654/CEE

739/30.08.2012

4.

Hotărârea Guvernului nr.1048/2006 privind
cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă

89/656/CEE

722/23.08.2006

5.

Hotărârea Guvernului nr.493/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile
generate de zgomot

2003/10/CE

380/03.05.2006

6.

Hotărârea Guvernului nr.1876/2005 privind
cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibraţii

2002/44/CE

81/30.01.2006

7.

Hotărârea Guvernului nr.1028/2006 privind
cerinţele minime pentru îmbunătățirea securității și protecția sănătății lucrătorilor care pot să fie expuși unui potențial risc datorat atmosferelor explosive

1999/92/CE

737/29.08.2006

8.

Hotărârea Guvernului nr.1136/2006 privind
cerinţele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de expunerea la câmpuri electromagnetice

2004/40/CE

769/11.09.2006

9.

Hotărârea Guvernului nr.510/2010 privind cerinţele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri
generate de expunerea la câmpuri electromagnetice

2006/25/CE

427/25.06.2010

10.

Hotărârea Guvernului nr.1051/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate
pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare

90/269/CEE

713/21.08.2006

11.

Hotărârea Guvernului nr.971/2006 privind
cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de
muncă

92/58/CEE

683/09.08.2006

12.

Hotărârea Guvernului nr.1218/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate
pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi chimici în muncă

98/24/CE
2000/39/CE
91/322/CEE
2006/15/CE

845/13.10.2006

13.

Hotărârea Guvernului nr.1092/2006 privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate
de expunerea lor la agenţi biologici în muncă

2000/54/CE

762/07.09.2006

14.

Hotărârea Guvernului nr.1875/2005 privind
protecția securității şi sănătății lucrătorilor față
de riscurile datorate expunerii la azbest

83/477/CEE
91/382/CEE
98/24/CE
2003/18/CE
2009/148/CE3

64/24.01.2006

15.

Hotărârea Guvernului nr.1028/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor
cu ecran de vizualizare

90/270/CEE

710/18.08.2006

16.

Hotărârea Guvernului nr.1093/2006 privind
cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi cancerigeni sau mutageni în muncă

2004/37/CE

757/06.09.2006

17.

Hotărârea Guvernului nr.600/13.06.2007 privind protecţia tinerilor la locul de muncă

94/33/CE

473/13 .07.2007

18.

Hotărârea Guvernului nr.557/2007 privind completarea măsurilor destinate să promoveze îmbunătătirea securitătii si
sănătătii la locul de muncă pentru salariatii încadrati în baza unui contract individual de
muncă pe durată determinată si pentru salariatii temporari încadrati la agenti de muncă temporară

-

407/18 06.2007

19.

Prevederi privind timpul de lucru. Codul Muncii

93/104/CE

23.11.1993
modificat în 2011

Prezentarea legislației în domeniul CONSTRUCȚII este structurată în:
A. Legislaţie referitoare la muncă şi securitate şi sănătate în muncă;
B. Legislaţie referitoare la condiţii pentru a fi permisă libera circulaţie şi utilizarea unor produse utilizate în procesul de muncă;

Legislaţia este indicată prin: cuvinte cheie referitoare la domeniul de aplicare, titlul actului legislativ, sursa de informare (prin numărul Monitorului Oficial al României, Partea I, unde este publicată reglementarea) şi legislaţia europeană corespondentă.(numărul directivei europene care a fost transpusă în legislaţia română).

Pentru produsele utilizate în procesul de muncă, s-a indicat dacă acestea fac parte din domeniul reglementat (produse pentru care, prin directive europene, se impun anumite condiţii pentru a fi permisă libera circulaţie pe piaţă şi utilizarea, de regulă şi cu aplicarea marcajului de conformitate european CE) sau domeniului nereglementat (este legislaţie generală).

S-au prezentat, de asemenea, principalele ghiduri existente la nivel naţional sau european, precum şi alte surse de informare, în general adrese web.

Alte informaţii în legătură cu problematicile tratate in ghidul CONSTRUCȚII se pot procura din materialele existente disponibile în cadrul acestui site.