Statistica accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale în sectorul HORECA

Accidente de muncă

Conform statisticilor europene referitoare la accidentele de muncă (ESAW, Eurostat 2004) 190 736 accidente de muncă din care rezultă mai mult de 3 zile absenţe de la locul de muncă şi 66 de accidente mortale au fost înregistrate în sectorul hotelurilor şi restaurantelor la nivelul anului 2004 pentru EU-15.                           

Acestea reprezintă 5% din totalul accidentelor la nivelul întregii economii.

Celelalte corelaţii în funcţie de categoria de vârstă şi numărul zilelor de incapacitate de muncă se pot urmări în tabelul de mai jos :

Tabelul nr.1

Categoria de vârstă
(ani)

Mai mult de trei zile pierdute
(4 sau mai multe zile de absenţă )

Accidente mortale

NACE AD-K (2)

Hoteluri şi restaurante

NACE AD-K

Hoteluri şi restaurante

Sub 18

1899

1517

1,0

-

18-24

4481

3414

2,6

0,4

25-34

3326

3026

2,7

0,7

35-44

2980

2755

3,2

1,3

45-54

2820

2934

4,7

1,4

55-64

2686

2539

6,6

2,6

Peste 65

2532

1741

15,0

5,5

Total

3176

3041

3,8

1,0

Astfel, 26% dintre accidentele care au avut ca urmare mai mult de 3 zile de absenţă de la locul de muncă au fost printre lucrătorii cu vârste cuprinse  între 25 si 34 ani, urmaţi îndeaproape de cei din categoria de vârsta 18-24 (21%).

În 2004, cele mai multe accidente fatale din sector s-au înregistrat pentru lucrătorii din categoriile de vârstă cuprinse între 35-44 şi 45-54 de ani.

Rata incidenţei accidentelor având ca urmare mai mult de 3 zile de absenţă de la lucru în HORECA (la 100000 lucrători), este comparabilă cu restul economiei (Nace AD-K).

Comparativ cu restul economiei, în sector au avut loc mai multe accidente la categoria de vârsta  45-54 ani.  Rata incidenţei accidentelor mortale este mai mică decât în restul economiei.
           
Natura împrejurărilor
Nu există statistici europene referitoare la împrejurările producerii accidentelor în acest sector.

Totuşi, raportul de sector asupra hotelurilor şi restaurantelor efectuat de Eurofound menţionează faptul că împrejurările în care s-au produs accidente se referă în principal la: accidente în timpul manipulărilor, ridicărilor şi transportului manual al maselor sau uneltelor manuale, al alunecărilor şi căderilor, lovirii de către obiecte în cădere, expunerii sau contactului cu substanţe periculoase, tăieri sau arsuri.

La nivelul ţării noastre se poate constata din tabelul următor un indice de frecvenţă al accidentelor de 0,07 pentru hoteluri şi facilităţi de cazare şi ceva mai ridicat pentru restaurante şi alte servicii de alimentaţie de 0,19, ambele fiind însă mai reduse faţă de cel mediu pe economie de 0,67.

Indicii de frecvenţă a accidentelor mortale sunt de 0.01 şi respectiv 0,01 faţă de 0,05 pe ţară. Indicii de gravitate: 2,01 şi 4,16 faţă de 41,26. Indicii de durată medie: 43,71 şi 32,83 faţă de 72,97.

Tabelul nr.2

Cod div.

DIVIZIUNE ECONOMICĂ

Nr. angajaţi

Accidentaţi

IF

Total

Mortal

Cu ITM

Mortal

Total

55

Hoteluri şi alte facilităţi de cazare

151.953

10

1

9

0,01

0,07

56

Restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie

94.774

18

1

17

0,01

0,19

Situaţia accidentelor de muncă în anul 2009 la nivel naţional
Indici de frecvenţă/ Diviziuni economice

 

Tabelul nr.3

Cod div.

DIVIZIUNE ECONOMICĂ

Nr. angajaţi

Total accidentaţi

Inv.

Rel. act.

Deces

Zile ITM

IDM

IG

55

Hoteluri şi alte facilităţi de cazare

151.953

7

-

7

-

306

43,71

2,01

56

Restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie

94.774

12

1

11

-

394

32,83

4,16

Situaţia accidentelor cu incapacitate temporară de muncă în anul 2009
la nivel naţional
Diviziuni economice/ Indici de gravitate şi indici de durată medie

 

Boli profesionale
Statisticile europene realizate pentru anul 2003, indică un număr de 1103 cazuri noi de îmbolnăviri profesionale înregistrate pentru acest sector (Eurostat, EODS). Numărul de afecţiuni raportate a fost în creştere din 2001 până în 2003.

Cei mai importanţi factori cauzali au fost cei de natură biomecanică, urmaţi de cauze necunoscute. Cele mai multe afecţiuni au fost cele osteomusculoarticulare (OMA) (50%).

Numărul de afecţiuni OMA raportate a fost în creştere, aproape s-au dublat din 2001 până în 2003.

Pe locul al doilea se situează afecţiuni ale pielii cu 29%, şi sunt mai numeroase decât în restul economiei (8,5 cazuri la 100 000 de lucrători).

Afecţiunile musculo-scheletice sunt mai reduse numeric decât cele înregistrate la nivelul întregii economii (14,7 faţă de 23,9 la 100.000 de lucrători).
Tabelul nr.4

Afecţiuni

Număr

Incidenţă

Total

HORECA

Total

HORECA

2001

2002

2003

2001

2002

2003

2001

2002

2003

2001

2002

2003

Cancer

1499

1977

2361

6

4

6

1,7

2,3

2,7

0,2

0,1

0,2

Boli neuro-logice

2542

4698

5124

73

124

155

2,9

5,5

5,9

2,0

3,3

4,1

Boli ale organelor de simţ

4077

8626

9988

34

26

21

4,7

10,0

11,6

0,9

0,7

0,6

Boli  respi- ratorii

4507

5606

6505

29

38

46

5,2

6,5

7,5

0,8

1,0

1,2

Boli ale pielii

4569

6848

7377

252

303

321

5,3

8,0

8,5

7,0

8,1

8,5

Afecţiuni musculo-scheletice

11169

19169

20645

213

455

551

12,9

22,3

23,9

5,9

12,1

14,7

Total

31945

50049

54250

610

954

1103

37,0

58,2

62,8

17,0

25,5

29,4

Situația afecțiunilor raportate în sectorul HORECA în perioada 2001-2003

În raportările statistice la nivelul României, se indică doar 3 cazuri noi de afecţiuni pentru anul 2009 în domeniul HORECA, dintr-un total de 113.517 lucrători (distribuţia cazurilor noi de boli profesionale declarate în anul 2009).